Am o frântură de amintire de la marginea unui oraș. Se făcea că e un câmp de floarea-soarelui pe jos și un câmp de stele sus. Iar între ele eram eu și o fată. Fata era în pantaloni albi, așa că a trebuit să o țin în poală când ne-am așezat pe pământul jilav. Ea mirosea a scorțișoară, pământul mirosea a iarbă proaspăt cosită, iar cerul nu mirosea a nimic, deși am încercat de mai multe ori să ne umplem nările și plămânii, în speranța că mirosul stelelor va ajunge până la noi. M-am uitat ca boul la ea și-am fredonat prost: ”Sunflower fields for-e-veeer!”. A râs. Ascultam amândoi Beatles și citeam Harry Potter, pe vremea aia. Ne-am sărutat pentru prima oară și a fost bine, deși un pic cam prea ca-n filme. Mai târziu aveam să-i mărturisesc că aș fi preferat ca primul sărut să fie mai convențional și mai stupid, astfel încât să râdem când ne amintim de el, nu să ne întristăm. ”Într-o scară, gen”, i-am zis. ”Sau lângă un tomberon, gen”, mi-a zis.

Am citit zece cărți, o sută de studii și o mie de articole despre timp, dar nu înțeleg nici acum cum de momentul ăla a rămas infinit. Fata s-a măritat, mie mi-au apărut fire de păr alb în barbă, câmpul de floarea-soarelui a murit și în locul lui au prins ființă niște case urâte, dar eu am tot 17 ani, ea tot 15, și suntem amândoi tot acolo, captivi de bunăvoie în labirintul de floarea-soarelui, fericiți să trăim acea clipă iar și iar timp de o eternitate și nici o secundă mai puțin. Sau mai mult.

Viața nu e scurtă deloc. Din contră. Este o sumă de infinități, ca atunci când eram copii și cineva spunea ”Un infinit, te-am bătut!”, iar tu îl lăsai cu gura căscată cu ”Un infinit plus doi, ha!”. Câte infinități, mai exact? Depinde doar de noi. Eu trăiesc simultan în cel puțin o sută de infinități și asta este doar una dintre ele. Vi le-aș putea povesti pe toate, dar n-aveți voi timp de infiniturile mele, sunt convins. Așa că hai, fiecare la scara lui, dați-i drumul de pe internet, că aici nu-s decât chestii finite și trecătoare! Ieșiți afară și fiți infiniți. Dacă vă prinde vreun paznic, îi spuneți c-așa am zis eu.