Clicky

nu pot

nu pot

Dacă aș avea un bănuț pentru toate textele de pe bloguri care încep cu ”N-am mai scris de mult pe blog pentru că…”, mi-aș permite acum să nu încep textul ăsta așa.

N-am mai scris de mult pe blog pentru că mi se pare că am devenit adult. Am 28 de ani, sunt cam la limită, cred eu. Dacă ai peste 30 de ani și încă ai un blog pe care postezi zilnic, ai o problemă. Dacă ai peste 30 de ani și trăiești din asta, ești un fel de subspecie. Cum adică, să fii blogăr? Blogul poate fi cel mult o boală a copilăriei. Și mă rog. Aici vă imaginați voi că am scris un text plin de scârbă despre blogări. Chiar intenționam să-l scriu, cât am stat pe drum. Ca să vedeți cât de tâmpit eram. Să scrii despre blogări înseamnă să te cobori la nivelul lor. Ba mai rău, înseamnă să le faci reclamă. Orice blogăr pe care îl înjuri înseamnă un biscuite în plus la leafa înjuratului. De ce-ai face-o?

În plus, când chiar aveam de gând să scriu o prostioară, am văzut ceva nasol pe drum, într-o parcare de pe centura Craiovei; o cățea cu pui abandonată. Era foarte slabă și bătută. Se mișca greu și avea ochii umflați și plini de vene sparte. A venit totuși la mine și, în tot timpul cât am mângâiat-o, a scâncit tare, tânguitor. Am convingerea că nu există om care să fi suferit vreodată cât suferea cățelușa aia. Și nu, n-am avut ce să-i fac, altceva decât să rog pe cineva din oraș să-i aducă ceva de mâncare.

Acum mă urăsc. Mă urăsc că n-am energia și ambiția să fac mai mult. Și vă urăsc și pe voi, cam din același motiv. De blogări sau de altele chiar nu mai am loc. Cum să mai scriu? Vorbim la toamnă.

25 thoughts on “nu pot

  1. ma pish pe javra aia. coa, tu ai simpatie ptr animale bolnave ptr ca asa ai trecut tu prin viata. ca un caine plouat.

    1. tranti-mi-as pula in strachina ma-tii sa stimta si ea carne-n mancarea aia de urzici,futu-te-n gura de vanzator de pepeni

  2. Si tocmai cand voiam sa iti citesc articole “proaspete” tu pomenesti de toamna. Noroc ca o sa fie o vara frumoasa! have fun!

  3. Până în toamnă aşadar pe-aici vei vorbi în limba tăcerii?

    Ai nişte ani. Prea puţini sau îndeajuns de mulţi pentru a fi pus lucruri în starea de a fi făcute?

  4. “Am 28 de ani, sunt cam la limită, cred eu. Dacă ai peste 30 de ani și încă ai un blog pe care postezi zilnic, ai o problemă.”

    Eu n-o sa fac nici o gluma, cu toate ca as putea (la fel ca restu’). Andrei, nu e nici o rusine in ceea ce faci, oricat de bine sau de rau iti merge. Blogul acesta e un loc misto care merita pastrat. Am si eu 27 de ani si la fel ca tine n-am crezut ca varsta aceasta si perspectiva viitorului va arata atat de “modest” (si asta ca sa folosesc un cuvant, in esenta, frumos). Tine-te de ceea ce ai si de pasiunile tale oricare ar fi ele… noi nu o sa crestem mari niciodata.

  5. “Am convingerea că nu există om care să fi suferit vreodată cât suferea cățelușa aia.”

    Ieşi din zeama călduţă în care te scalzi şi du-te la un orfelinat.

  6. :(((( sa particip si eu la vesnica pomenireeeee :((( iti doresc ca vara asta sa regasesti copilul vesel, lipsit de griji si inocent din tine (am oscilat aici ca suna ciudat:) ) si sa te intorci in toamna cu mii de lucruri si exemple frumoase pe care sa le impartasesti cu noi pe blog. Si sa numai bocesti ca faci riduri. Meanwhile… noi intram din reflex aici :). Vacanta frumoasa cu ce-ti place tie mai mult!

  7. Pleaca din tara pentru o vreme. Exista viata si dupa Romania. Eu am schimbat doua continente, trei tari, cinci job-uri si am studiat ce mi-a placut in 15 ani. Peace!

  8. Băi, învaţă: să mîngîi un cîine abandonat şi să ştii că nu-l poţi ajuta e ca şi cum i-ai promite unei urîte (cu compasiunea aia de la beţie) c-ai s-o iei de nevastă. Sau unui copil din orfelinat c-o să-l înfiezi. Iar dup-aia să constaţi că nu poţi, CĂ NU E POSIBIL s-o faci. Şi, crede-mă, nici unul din ei nu merită (şi) asta. 🙁

  9. La modul de exprimare al unor bloogari nu ma mira revolta ta.Eu am descoperit destul de tarziu(la 60 de ani) acest mijloc de comunicare.Nu-mi plac obscenitatile afisate cu ostentatie de unii forumisti,dar consider ca ma adresez celor de bun simt,restul isi varsa refularile(o fi si asta un mod de psihiterapie?),fiind triviali.

    1. “Şi-am avut şi io pă Taanţa / Şi-am trimis-o laa Costanţa / Şi-a venit cu ceas la mîînă / Şi cu burta pîîn’ la guură/ Tanţoo…”

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Intrebare de siguranta *