Cunosc o fată care s-a sinucis aruncându-se de la etaj. Nu știu de ce, sunt convins că nici ea n-a știut. Poate se plictisea. Poate citise prea mult. Am observat de ceva timp cum lectura de calitate produce, uneori, scurtcircuite în creierele complicate ale femeilor. Ele iau cărțile prea personal, într-un fel le înțeleg prea bine, într-un mod în care mințile noastre pragmatice, superficiale și care doresc bere și fotbal nu le vor înțelege vreodată. Odată era să mor de frică vorbind cu o astfel de fată despre Gogol.

Dar despre ce mă apucasem să vă povestesc? A, da. Nu este o poveste chiar atât de tristă pe cât ați putea crede.

A deschis geamul, s-a cocoțat cu tălpile goale pe pervaz și s-a uitat în jos. Stătea la etajul 5. Colega ei de apartament avea să spună poliției, ulterior, că a auzit-o râzând nervos. Ea credea că râsul a fost provocat de faptul că și-a dat seama că va pica fix pe Dacia break a administratorului de bloc, un moș libidinios care le presa mereu să plătească întreținerea, insinuând fără jenă că pentru ele, în condiții de cooperare, se mai pot face și anumite favoruri. Când vorbea cu ea, administratorul își pipăia glandul prin buzunarul pantalonilor chinezești de trening. Și nu o privise niciodată în ochi.

Ce spuneam? Da, da, ce vă supărați așa? A sărit, doar v-am zis din prima frază. A murit în salvare și nu a lăsat nici un bilet, nici un iubit care s-o fi rănit, nici o datorie la bancă. Dar nu asta este povestea incredibilă.

Increibil este că toți cei patru vecini care locuiau sub ea erau acasă atunci când a sărit. Mai mult, toți se uitau pe geam exact în acea clipă. La trei dintre ei s-a petrecut ceva miraculos: în miimea de secundă când au văzut-o picând prin dreptul ferestrei, s-au îndrăgostit la prima vedere nebunește, fără speranță, definitiv și irevocabil. Despre destinele triste ale celor trei bărbați care, în aceeași secundă, și-au cunoscut și și-au pierdut marea dragoste, poate o să vă povestesc altădată, într-un roman scârbos de dragoste pentru puștoiace de inteligențe și frumuseți mediocre.

Unde rămăsesem? La vecini, da.

Un singur vecin dintre cei patru nu s-a îndrăgostit la prima vedere văzând-o pe Roxana căzând cu figură aproape senină, doar cu ochii un pic strânși de frică, prin dreptul geamului. Nici nu avea cum, pentru că el o mai văzuse și înainte, de multe ori chiar. Dar asta nu înseamnă că acel al patrulea vecin nu a simțit nici o emoție la vederea fetei. Dimpotrivă, și-a băgat instantaneu mâna în buzunar, și-a apucat glandul cu două degete și a simțit, pentru prima oară după ani buni, că mișcă.