Povestea porcului

Povestea porcului

Dimineața. Frig. Cînd e dimineața și e frig îmi place să-mi frec nările de grilajul țarcului. Da, asta o să fac. O să-mi frec nările de grilaj. O să îmbrățișez cu nasul meu umed și rotund un romb micuț de fier din zecile de romburi micuțe de fier ale grilajului pînă simt că sînt una cu grilajul. Asta o să fac. Vreau. Pot. Îmi înving lenea și mă ridic. Trec printre mușuroaiele ascuțite de nămol înghețat și daaa, chiar acum îmi lipesc nările de grilajul înghețat. Închid ochii de plăcere și, cînd îi deschid din nou, grilajul pare să fie acolo, lipit de nasul meu, dintotdeauna. Mi-a crescut un grilaj pe rît! Îmi vine să rîd.

Zgomote. Oameni. Nu-mi plac oamenii. Oamenii miros urît, dar nu asta mă deranjează la ei. Ci faptul că nu știu ce vor de la mine. De la toate celelalte animale pe care le cresc în gospodărie par să tragă cîte un folos. Doar mie îmi dau să mănînc și mă răsfață zi de zi cu nămol și cu grilaj umed și rece, numai bun de frecat nările pe el. Oare ce pun la cale?

Foame. Aburi. Și astăzi femeia cu pantaloni de bărbat mă îndoapă cu pîine înmuiată în apă caldă. Oare ei își imaginează că-mi place pîinea înmuiată în apă? Nu mai contează. Mi-e foame și mănînc. În timp ce înfulec, simt cum ceva cald și moale îmi atinge urechea. Ridic privirea. Este puiul de om care se joacă cu alți pui de om și mai mici decît ea, din plastic. Mereu pune mîna pe mine. Mîna ei nu e nici rece, nici tăioasă, ca grilajul. Totuși îmi place. Ridic vesel nasul și-l lipesc de mîna ei. Chicotește. Nu-și retrage lăbuța, ca oamenii mari. Mă întreb dacă nasul a apucat să mi se încălzească de la mîncare sau a rămas înghețat de la grilaj. Important e că puiul de om rîde. Îmi place cînd rîde, se aude frumos.

Seară. Voci. Nu am văzut niciodată atîția oameni în curte. Imaginea e atît de nouă încît nu mă pot hotărî dacă îmi place sau nu. Nici nu am timp să o fac, pentru că cineva se apropie de țarcul meu. Se apleacă. De ce se apleacă? Ridică grilajul încet pînă lasă o gaură mare în el. Oare aș putea să încap pe acolo? Probabil. Dar de ce aș ieși? E plin de oameni în curte, nu știu cum vor reacționa. Par destul de sperioși. Nu ies. Mă așez pe burtă în nămol și-l privesc pe sub pleoape pe cel care a deschis grilajul. Dar ce face? Se apropie de mine, calcă prin noroi fără să se ferească și să țopăie, ca femeia cu pantaloni de bărbat. Știam eu că le place nămolul și lor. Nu are ce să nu-ți placă la el. Omul vine prin spatele meu și mă înghiontește în șold. Țip și fug prin portița deschisă. Oamenii mari fac un cerc în jurul meu. Unii au în mîini obiecte ascuțite cu care i-am văzut uneori în curte făcînd dintr-o găină două găini mai agitate. Nu-mi plac obiectele ascuțite. Încerc să fug printre picioarele lor. Nu reușesc. Simt cum mi se aruncă toți în spate. Nu pot întoarce capul să văd cîți sînt. Nici măcar nu sînt atît de grei cum mă așteptam. Nu cred că vor să ne jucăm. Urlu și încerc să fug, dar doi dintre ei se opintesc și mă răstoarnă pe o parte. Ceilalți mă încalecă. Nu pot să respir, atît de mare e grămada care mă ține nemișcat. Toți sînt aici și se lipesc de mine cumva. Singur puiul de om stă la distanță de cîțiva metri și mă privește în ochi. Nu te teme, pui de om! Știi doar că nu-ți fac nimic. Nici eu nu mă tem, vezi? Puiul de om își duce mîna la gură. De ce? Pînă acum mi-o ducea doar mie. O înțepătură puternică mă face să urlu ca niciodată. Simt cum obiectul ascuțit îmi intră adînc în gît și tresare de parcă ar căuta ceva. Pentru o secundă mă uit la oamenii mari. Par mai liniștiți. Mă întreb dacă încă urlu. Cred că da. Dar durerea a trecut deja. Acum simt ceva cald scurgîndu-mi-se pe părul aspru. Oamenii încep să slăbească strînsoarea. Dau să mă ridic, dar nu pot. Sînt obosit. Mă uit spre grilaj și e la locul lui. Mi-aș dori să-mi lipesc nasul de el. Vreau acum. Nu pot. Mă uit înspre puiul de om și e tot acolo, dar parcă pare mai departe. Încă are mîna la gură și ochii îi sclipesc într-un mod ciudat. Mi-aș dori să vină să-mi pună mîna pe ureche. Dar nu vine. Se uită doar la mine, iar acum obrajii îi sînt plini de rouă ca aceea care astupă uneori, dimineața, cîte un ochi al grilajului și face ca lumina să se vadă ciudat prin el. Nu te teme, pui de om! Nici eu nu mă tem, vezi?

90 thoughts on “Povestea porcului

  1. Băi labiş, da’ ne laşi cu sensibilităţurile astea bucurencisciene, ca să zic aşa, să ne tihnească şi nouă şoriciu? Aţi rezolvat-o cu câinii si-aţi trecut la porci? 😀

    1. huuuuuuuo tati!sper sa ai parte numai de sorici paros anul asta, sa coste gazul mai mult decat porcul.

      Mantzy, eu recunosc, in calitate de femeie proasta am dat o lacrima la postul asta, e bun, e foarte bun. Cand taiau bunicii porcul ma ascundeam in cea mai indepartata camera sa nu-i aud tipatul. Si totusi am mancat carne de porc la greu, suntem educati asa. Pana acum 2 ani ziceam ca porcul e cea mai buna leguma. Am un an si de cand nu mai mananc carne si ghici ce: legumele sunt cele mai bune legume.

  2. Moare lumea ca vine craciunu’ si n-are ce bea si ce fute la cumpana dintre ani, iar tu plingi de mila porcului! Da’ despre gagicile care inghit milioane de copii nenascuti sau mai rau, ii scuipa cu scirba, de ce nu scrii? D-aia o sa pierim ca natie, dar pe tine te intereseaza trairile porcului, nu demografia si soarta viitorilor platitori de taxe si impozite sau cine va plati datoriile patriei.

      1. Io nu sarbatoresc nimic si-mi bag pula-n mojcraciun, revelion, deschide usa crestine, luna cadourilor,hrusca, etc. Consumul constant si fara virfuri de sarcina e cheia marilor succese, da’ fiindca-i saracie, romanul s-a invatat sa gaseasca ocazii si motive ca sa poa’ sa se-mbete legal. D-aia in zilele astea nu pui gura pe pileala d-al dracu’ pina dupa sf. Ion, dupa care reintru in normal, conform graficului.

  3. pe mine m-ai impresionat!bine ca nu i-ai lasat spiritul sa pluteasca prin ograda, pana la tocana porcului ( cea mai gretoasa mancare ever, de nu stiam daca bucatile de carne sunt calde de la foc sau mai pastreaza caldura corpului)

    1. adevarat! Asta vroiam sa zic si eu, ca si porcii mananca oameni daca au ocazia si nu gandesc ce ne imbarliga mantzy aici(stiu ma ca e fictiune dar incerci sa impachetezi un cacat in ambalaj frumos si sa-l vinzi)si o sa ajungeti ca in reclama asta: http://www.youtube.com/watch?v=ZdIJOE9jNcM Cine crede ca animalele sunt niste vietati inocente si nu ne-ar toca daca ele ar stapani Pamantul e idiot complet. Noi omoram alte animale pentru ca asa vrea pula noastra si pentru ca putem.

  4. Chiar ca iese Mantog din dulap!Cu cainii vagabonzi a impins timid usa,acum cu porcu a deschis-o larg!Asteptam episodul cu scosul capului afara,si apoi punctul culminant in care v-a deschide gurita si va spune:Salut Dragos,i’m gay,and proud of it!.Tineti aparatele de radio deschise!

  5. Mie mi-a placut. Mai putin treaba cu romburile micute – de unde sa stie porcul de romburi? Da’ frumos, in rest.
    Eu zic ca e bine sa mananci porc, mie-mi place (sorry, Mantzy, sunt alaturi de tine in greaua incercare). Da’ ca se aduna o multime mare de oameni inutili sa vada cum il taie si transeaza; si-si icurajeaza si copiii sa se uite… Asta-i mai creepy, desi cred ca e bine de stiut ca ceafa de porc nu creste pe rafturile de la supermarket.
    In rest, mai lasati-o dracului cu atitudinea asta de duri – parca sunteti aia de l-au lasat pe domnul Lazarescu sa moara.

      1. Poate ca da, poate ca fatul ca porcul stie diferenta dintre pantalonii de barbati si cei de femeie e peste puterile lui. Sau era scroafa. Dar romburile erau chiar la-nceput si m-au influentat teribil.
        Ca sa vezi, cre’ ca Mantzy vorbeste-n metafore… Sau in dodii… Hmmm, codu’ lu’ Mantzy…

          1. pentru tine am eu scroafa de 300 de kg.Lasa numarul sa ti-o aduc.bag seama ca v-ati incurcat la sit-uri. Asta nu e pornache…mai cauta..frustri…

  6. ce mai chestie, sa incerci sa futi cu porcul.
    baby jane, o sa simti o intepatura care o sa te faca sa urli puternic, ca niciodata, “NUUUUUUUUU IN CURRRRRRRRRR!!!!!!!!”

    cu seminte ai ceva, domnu’ mantszog?

  7. ce mai misto varianta de pomana porcului.
    se ia carne de porc cu putina grasime, se taie cuburi, se spala si se pune intr-o oala cu ceva ulei incins.
    se frige cateva minute la foc iute, apoi se da focul mic si se adauga boabe de piper intregi.
    se mai lasa un minut, apoi se adauga o ceasca de apa calda, cat sa se acopere aproape complet, o foaie de dafin si se lasa sa se inabuse cu oala acoperita partial.
    se curata si se zdrobesc usor, cu latul cutitului, 4-5 catei de usturoi.
    dupa ce apa a scazut iar carnea s-a rumenit, se opreste focul si se arunca inauntru usturoiul zdrobit.
    se lasa cateva minute cu capacul pus.
    merge cu mamaliga, cu grasimea aromata din oala si cu muraturi.
    pentru pizde, naut fiert cu sare de mare, ca se obtine mai putin traumatic, fata de aia de mina, unde se zdreleste pamantul ca sa i se smulga din maruntaie.

    1. blasfemie!
      unde-s maruntaiele in amestecul asta? unde-s bucatile de sunca inca aburind (materialul tre’ sa nu aiba mai mult de o ora de la ‘recoltare’), alea de se pun sa lase untura in care vei intinge cu mamaliga racita? apa calda? NU!
      s’apoi, detaliile despre timpul de fierbere (o ora jumate – doo, cam cat timp sa izbandesti in doi insi o sticla de doua chile de vin), despre focul mentinut mic, sub aceleasi pirostii unde-a fiert apa necesara la oparit…

  8. am plans… E prima mea amintire de om… Un geam de cer albastru, inccadrat de rama galbena si tipetele unui porc injunghiat auzindu-se de-afara. Bunica ma tinea in brate si ma linistea. Multumesc!

  9. Nu cadeti prada fetelor..e diversiune!!! o diversiune nascuta din pasiuni nestinse in preajma sarbatorilor si inspiratie la-ndemana :))

  10. cea mai proasta postare a ta, exact in stilul pizdelor masculine de care faci misto de obicei. eu cred ca ai fost rapit si inlocuit cu o clona defecta…

  11. ne-ai dovedit ca poti sa te pui in soriciul unui porc.si ce pula mea vrei,Steaua Romaniei,in grad de cavaler?

  12. Saracul porc!!! Eu lucrez in Germania intr-o fabrica unde se taie vreo 30 de mii de porci pe zi. Iti dai seama ce intensitate de trairi in grajduri, drame. dureri, familii despartite.

  13. Cred ca iti trebuie ceva curaj, mai ales in astfel de perioada, mai ales cand ( probabil) anticipezi reactiile publicului, sa te apuci sa scrii asta. Felicitari!

  14. felicitari pentru articol si la mai multe.
    din comentariile de dupa se poate usor observa cine e om si cine e porc, cu toate ca, pentru multi dintre cei care au “comentat”, IQ-ul porcului va ramane doar un deziderat.

  15. Excelentă schița, de o calitate invers proporțională nivelului de moralitate al anumitor primate care, din păcate, știu să scrie.

  16. Cata ipocrizie pe unii oameni care militeaza pentru drepturile animalelor si simpatizeaza cu problema uciderii lor pentru hrana, experimente medicale etc. dar care jignesc cu multa usurinta alti oameni(primate). De unde dracu vine pornirea asta? Bai frate, este simplu, nu vrei uciderea animalelor incepe cu tine insuti si nu mai consuma carne, fi naibii schimbarea pe care o vrei, nu incerca sa iti impui propriile iluzii si concepte self righteous asupra altora. Si eu cand eram la bunici la tara plecam cand taiau porcul sa nu ii aud tipetele dar asta nu inseamna ca nu mai mananc carne de porc. Suntem, prin puterile intelectuale proprii, in varful lantului trofic.

    1. Nu toți simpatizează cu uciderea lor pentru hrană sau pentru orice altceva (experimentele medicale sunt o problemă mai complicată, însă majoritatea inutile). Eu sunt unul dintre ne-simpatizanți. Nu am jignit pe nimeni, căci suntem primate (vezi biologia). Dacă nu suporți țipetele porcului, dar totuși consumi carnea, asta înseamnă că o plăcere (relativ infimă) de-a ta este mult mai importantă decât suferința (relativ majoră a) altei ființe, care nu e, biologic vorbind, foarte diferită de tine. Asta e imoral, iar tu probabil o să cauți tot felul de raționalizări pentru a le ărata oamenilor care indică această imoralitate că nu sunt mai morali ca tine 🙂 Iar dacă, cu ajutorul puterilor intelectuale, am ajuns în vârful lanțului trofic, tot cu aceste puteri putem fi uneori cele mai morale animale.

      1. 1 ”Simpatizeaza cu problema uciderii” nu cu uciderea.
        2 Nu suportam tipetele cand eram copil.
        3 Porcii, pe langa faptul ca biologic nu ne sunt identici(poate cateodata in comportament), sunt dupa caini, a doua rasa de animale domesticita de catre om
        4 banuiesc ca la sfarsitul comentariului tau ai vrut sa tiparesti imorale
        Bun, acum ca sa ne intelegem, am ceva prieteni ce sunt vegani sau lacto-vegani si pot intelge alegerea asta dar ce nu pot intelege este incercarea de impunere a acestor idei in viata altor oameni care desi stiu cu ce se ”mananca” treaba asta nu vor sa adere din diverse motive. O alta chestie ce ma deranjeaza este aerul de superioritate a anumitor persoane in aceste privinte( da eu nu mananc carne asa ca fiind o fiinta luminata iti sunt net superior). Nu vrei sa mananci carne, treaba ta, baga in tine niste pastile ca sa inlocuiesti proteinele dar asta nu inseamna ca toata lumea trebuie sa fie ca tine. Unul din motivele de capatai a evolutiei omului in homo sapiens sapiens este consumul de carne si intamplator carnea de porc este cea mai apreciata si gustoasa.

      2. Povestea este bine scrisa dar este doar o poveste. Sa nu supra-estimam capacitatile intelectuale si morale a unei specii de animale ca porcul domestic.

        1. Multe de zis, o să scurtez. Porcii nu ne sunt identici, dar sunt asemănători din multe puncte de vedere. Cel mai important este că ne sunt asemănători în capacitatea de a suferi. Dacă ne bazăm moralitatea pe alte criterii decât suferința, atunci exploatarea unor categorii de oameni nu mai este imorală. Aerul de superioritate al oamenilor cărora le pasă de alte specii există doar în percepția celor care nu le pasă. Când eu zic „X suferă, asta trebuie să înceteze”, alții percep „ia uite ce ființă superioară sunt”. Esența rămâne faptul că exploatarea respectivă e imorală, nu contează cum e persoana care spune asta.

          1. Aerul de superioritate exista in realtitate, m-am confruntat cu el.Pot sa zic ca imi pasa de suferinta animalelor dar asta nu inseamna ca nu voi mai consuma carne iar referindu-ma la moralitate nu cred ca stiu care sunt acele categorii de oameni la care te referi. Oricum ma bucur ca am purtat discutia asta pentru a intelge si alte puncte de vedere, chiar daca nu sunt total de acord.

  17. Mantzy, intotdeauna te voi respecta pentru modul in care scrii despre animale, pentru ceea ce simti pentru ele. Si ai si har, ai condei. Esti printre cei alesi…Mi-ar placea sa ne cunoastem intr-o zi, sa vorbim despre animale. Iti doresc din suflet numai bine, sa ai parte de tot ce iti doresti si sa ramai la fel: un tip destept, cool si cu atitudine.

  18. Bun. Porcul are o capacitate de percepţie asemănătoare cu cea a unui copil de 4 ani. Da, porcul nu e un animal aşa tâmpit. Asta nu înseamnă că nu trebuie consumat, dacă îţi place carnea. Poate doar ar fi mai corect să i se asigure o moarte rapidă, fără chinuri, nu execuţia publică de care are parte. Nu ştiu însă cum le-ai putea explica asta suedezilor din Ferentexas…

Leave a Reply

Your email address will not be published.