Clicky

O dilemă, un regret și o previziune sumbră

O dilemă, un regret și o previziune sumbră

Zilele trecute am avut o dilemă urmată de o revelație. Deloc întâmplător, poate, fiind în România, oraș București, revelația mi s-a arătat în timp ce stăteam la coadă la șaorma. Unde altundeva?

Dilema

Se făcea că era în noaptea de sâmbătă spre duminică, așadar, la șaormeria Leu. Alungat de doi clienți din locul unde se cuibărise, un câine se ridică și se îndepărtează chinuit, cu spinarea lăsată, apropiată de pământ ca a unei hiene, și picioarele nesigure. Nu poți să nu-i respecți pe bătrâni. Oamenii n-au de înfruntat foarte multe pericole până să li se zbârcească genitalele, și tot ne trezesc admirația. Dar maidanezii bătrâni care au supraviețuit 12, poate 15 ani, într-un oraș ca București mi se par fenomenali. Într-un minut mi-a trecut prin minte întreaga viața acelui câine, presupunând că s-a născut pe străzi: bătăile, foamea, setea, frica, durerea, cruzimea, tristețea (nu?). Imediat, i-am comandat o porție mare de aripioare chiar înainte de a cere pentru mine clasica ”cu de toate”. Nici măcar n-am făcut-o din milă, cum o fac de obicei, n-ar fi corect să spun asta. Am recunoscut pur și simplu inteligența acelui animal oferindu-i, drept premiu sau în loc de diplomă de excelență, niște aripioare de pui. Inteligența animalului nu se compară, desigur, cu prostia mea, căci am înțeles repede că bietul câine-moș nu poate sparge cu dinții lui hodorogiți nici măcar oasele alea minuscule.

A reușit, totuși, cu chiu cu vai, să mănânce trei aripioare din cele șase, după care s-a apropiat de mine (inițial păruse speriat și reticent) și m-a lins pe mână, într-un gest care în orice cultură, omenească sau animală, se traduce prin recunoștință. Apoi s-a întors calm și molcom la locul unde dormise până să fie trezit de cocalari. Văzând cele trei aripioare intacte rămase pe caldarâm, m-am simțit brusc vinovat și m-am uitat în jur. N-am scăpat de ce mi-e frică. La nici zece metri, pe o bordură, un cerșetor contempla scena cu privire incertă, poate chiar demnă. E drept, nu era nici bătrân, nici copil, nici handicapat. Era un bărbos aparent în putere, desculț și fără casă, desigur, dar fără alte neajunsuri aparente. Dar era, totuși, un om. Posibil unul înfometat. Un om înfometat, deci, care acum fixa cele trei aripioare de pe asfalt pe care câinele le refuzase. Cum deja îmi primisem șaorma și alți oameni din jur păreau să fie tot mai interesați de scena pe care v-o descriu, a trebuit să mă hotărăsc repede: îi iau și omului ceva sau nu? Mi-era puțin jenă s-o fac, recunosc. Și, în cele din urmă, n-am făcut-o. Capitalismul din mine a învins. Credința crudă conform căreia ar putea și el să aibă, dacă ar munci, a răzbit.

Regretul

Am făcut bine că am hrănit un câine bătrân, nu și un om sărac? Nu știu. Cert este că acum regret. Regret că, oricum ar fi fost acel om, l-am supus acelei umilințe, în primul rând. În al doilea, resimt regretul simplu de a nu fi hrănit un înfomentat când am avut posibilitatea. Mi-am ales momentul prost să fiu liberal. De fapt, poate să fii liberal nici măcar nu e un lucru chiar atât de bun. Acel eveniment și alte câteva care au urmat mi-au întărit credința conform căreia la baza oricărui progres stă un sentiment care rarerori este asociat cu fervoarea științifică sau sclipirea creativă: compasiunea.

Paradoxal, deși este unul dintre sentimentele cele mai profund umane, tocmai compasiunea a fost cea care a lipsit cel mai mult rasei umane, de-a lungul scurtei (sau îndelungatei, depinde din ce perspectivă o priviți) sale existențe. Carl Sagan, de exemplu, îi identifică pe Platon, Pitagora și Aristotel drept primii (poate chiar principalii) vinovați pentru căderea omenirii în cea mai neagră perioadă a sa, una care a durat aproape  2000 de ani și s-a sfârșit odată cu Renașterea. Întâmplător sau nu, una dintre însușirile incontestabile ale celor doi mari filosofi a fost lipsa de compasiune. Deși ionienii făcuseră progrese remarcabile în explicarea naturii printr-o protoștiință incredibil de exactă pentru acele vremuri bazată pe experiment și delimitarea clară a misticismului de știință, deziluzia trăită de Platon și Pitagora atunci când modelul lor de univers care se supune unei geometrii perfecte s-a dovedit fals a dus la încurajarea, de către aceștia, a unui misticism nociv, la o glorificare a societății sclavagiste și la o puternică credință că doar anumite elite trebuie să aibă acces la cunoaștere. Mai târziu, toate acestea s-au transformat într-o intoleranță sălbatică ce a acționat ca un imens instrument de opresiune a oricăror idei inovatoare și progresiste. Deși e în mare parte vinovată, nu vreau să fac din asta o discuție despre religie și rolul ei decisiv în oprimarea tuturor ideilor științifice revoluționare apărute în decurs de 1500 de ani. Uitați-vă, totuși, cum chiar și astăzi se opune, încă! Pe vremea când eram eu elev, preotul îmi spunea că televizorul e diavolul. Îmi imaginez c-au trecut peste asta de atunci, dar au rămas ceilalți diavoli: Darwin, acceleratorul de particule, Hawking, homosexualii, Lady Gaga.

Nu pot, totuși, să nu mă gândesc că, dacă superba cultură ioniană ar fi învins școala de gândire pitagoreică, acum m-aș fi dus să-mi mai iau o bere dintr-un Peco de pe Marte, nu de la Agip-ul de pe Apusului, iar vineri n-aș mai fi plecat în Mangalia, ci pe Jupiter. Ceea ce mă face să nu mai fiu chiar atât de supărat pe Platon și ceilalți ghei, de fapt, pentru că, dacă stau bine și mă gândesc, chiar și-n Mangalia e puțin mai bine decât ar fi pe Jupiter. Și nici mulțumirea că aș fi trăit 300 de ani n-ar fi schimbat faptul că aș fi avut, pe lânga Marea Pată Roșie, o vacanță de tot rahatu.

Previziunea

Dincolo de religie (care, până la urmă, o propovăduiește, într-un mod extrem de ipocrit, e drept), compasiunea este exact ceea ce ne lipsește acum. Pentru că nu poate exista compasiune fără toleranță. Or azi trăim vremuri sumbre, așa cum v-am mai relatat din discuții avute cu diverși prieteni. Oameni care vor ca alți oameni să moară. Poate că n-ar face-o dacă s-ar ivi ocazia, poate n-ar face-o nici dacă ar ști c-ar scăpa nepedepsiți, dar chiar și clamarea intenției e îngrijorătoare. Asta nu doar că nu e compasiune. Este o extremă atât de îndepărtată de acest sentiment (repet) profund uman încât nu se mai pune problema de cruzime sau lipsă de umanitate, ci, simplu și abrupt, de prostie.

Indiferent de cum te afectează direct (foarte posibil în moduri negative), incapacitatea de-a aprecia și de-a proteja viața (și cu atât mai mult intenția nesimțit de egoistă de a o sfârși, indiferent că vorbim despre oameni, animale sau chiar plante) mi se pare cea mai bună dovadă de prostie din câte pot exista. M-am gândit multe zile, săptămâni, luni, ani la asta și pot s-o spun cu deplină proprietate a termenilor: intoleranța e direct proporțională cu prostia, iar, combinate, prostia și lipsa de compasiune duc (istoria ne-a demonstrat-o) la vremuri tulburi. Și, judecând doar după aceste două criterii – prostie și intoleranță -, mă uit în spate, la generațiile care dau bacul, la USL, la oamenii care votează, la români în general, și-ncep să-mi fac provizii. Apocalipsa va veni sub forma unui alt ev mediu, cu toate fermecătoarele sale componente. Iar sărăcia atroce, analfabetismul și cunoașterea la un nivel primitiv vor fi, și de această dată, printre ele.

 

68 thoughts on “O dilemă, un regret și o previziune sumbră

  1. ce-nseamna sa n-ai acces la facebook… initial am zis ‘ba si mantzy asta ce om, bah! ba, cum sa-i faci asa unui sarac’. Apoi mi-am adus aminte… deci, hit it:

    eram… pe strada pentru ca eu sunt cool si nu ma duc la biserica sa aprind lumanari la morti, da? deci eram pe strada si vine la mine of fetita cu zoaie pe fata, ma rog… si zice ‘tanti, tanti, imi dai si mie un leu’. eu zic: ‘n-am’, normal, ce? sa-si ia droguri? si ma ia de mana… si zice cu ochii la mine asa, ‘da’ ceva de mancare n-ai ca mi-e foame…’ stiu strategia cu berea cu alea, dar totusi… si zic ‘hai, bine, fie, hai sa-ti iau ceva de mancare’. eu aveam doar 5 lei ca nu toti suntem miliardari ca tine si in drum spre magazin vad ca isi face semne asa cu ma-sa (ca semanau). Am trecut cu vederea, desi ma-sa era mai tanara si mai in vana decat mama… ajung la magazin… si incepe sa-mi toarne in cos: malai, faina, ulei… mi-au venit dracii ca eu chiar nu aveam decat 5 lei si trebuia sa tin de ei. NU i-am luat decat un croissant si-o cola. Mica! sa se invete minte! Am fost chiar dezamagita de omenire si de-atunci nu mai dau nimic.

  2. Iata ca chiar si tu avand acea clipa de luciditate privindu-te din exterior,ai facut acei doi pasi in spate pentru a putea vedea imaginea completa…insa ai deznodamintul a fost dat de tine,ai decis astfel …mereu putem decide,nu-i asa? Sigur,ne putem gasi mai intotdeauna o scuza,putem incadra toata scena intr-un context filozofic subred dar suficient cat sa ne perpetuam existenta cu minimul de remuscari…societatea umana nu cred ca functioneaza pe baza unor reguli scrise sau pe teorii remniscente de la pionierii filozofiei(multi dintre semenii nostri nici macar nu le cunosc)ci functioneaza pe baza actiunilor oamenilor,iar oamenii uneori iau decizii proaste…fie ei politicieni sau jurnalisti,oameni ai strazii sau magistrati.

  3. Tind sa fiu de acord cu Hegel cand a zis ca trebuie mereu sa privim contextul istoric al oricarei idei. Nu-l judeca pe Platon folosind perspectiva ta a omului din secolul 21. Contextul social al acelor vremuri (inclusiv prezenta sclaviei) au influentat enorm filosofia sa. Ca si noi, el era un produs al timpurilor sale

        1. iar penistrat din samoa c-ai vrea sa-i bei pisatu lu oana roman. am glumit. de fapt ai vrea sa te futa tac-tu-n cur cu trafaletu.

  4. Nu te pot lasa sa traiesti cu regretul asta.Nu ar fi crestineste.Asa ca te rog sa te gandesti la bietul cersetor care nu o sa aiba posibilitatea de a afla remuscarile tale…..niciodata.Poate daca se muta cu cersitul in fata la Flanco si are noroc de un roman milos care sa ii cumpere si lui un laptop.Presupunand ca nu sunt caini batrani in fata la Flanco.Presupunand ca mai exista Flanco.

  5. oare o sa fie tot ev mediu? Sau poatze o sa fie mai mare, deci un ev maxim? Cand citesc articole gen, ma gandesc ca n-ar fi chiar rau sa apara asa ceva. Ca oamenii au prea mult timp liber si se gandesc la toate cacaturile. Regretele lui mantog, ca nu i-a luat aripioare aurolacului, ci doar cainelui. Pai in mortii ma-sii de treaba, in Africa sunt orase ntregi care manaca toti la un loc echivalentul a 3 aripioare pe zi, si tu le dai cainelui rablagit. Acum, ca sa-ti repari gresala, ar trebui sa trimiti cainele ala gras pe undeva prin Somalia, sa-i arate saracii aia putina compasiune, hihihi.

  6. Incepuse bine articolul, saorma cu de toate, caini vagabonzi, boschetari. Am crezut ca in sfarsit, dupa atata criza politica a revenit Mantzy la motivele literare care l-au consacrat.

  7. “Regretul” e mult prea simplist prezentat, si pe alocuri incorect. Altfel, da, problema compasiunii e una importanta, care merita discutata in conditiile actuale, iar povestirea ta cu cainele si cersetorul mi se pare cutremuratoare (deocamdata mi-e greu sa zic de ce, poate si eu as fi facut la fel, si asta ma supara teribil, cine stie).

  8. Daca nu bagai USL-ul aiurea in discutie era un articol super , dar cum romanul se pricepe la fotbal si politica…ai spus si tu sa faci putina propaganda

  9. ete pula,trebuia sa faci jumi-juma si terminai treaba cu aceasta compasiune,impacai si ciinele batrin si milogul de pe strada!eu nu dau bani la cersetori,ca nici mie nu-mi da nimeni nimic moca atunci cind sunt falit!

  10. Liberalul nu e de acord că statul este capabil de compasiune şi crede că un individ independent identifică mai bine pe cel care chiar e în nevoie.

  11. Foame mare la Rommanica, nu? Bani mai vin doar de pe la securici si de pe la ce-a mai furat PDL-ul? Ai si tu un pic de rabdare sa mai prinda osanza USL-ul si cum nu-i o problema de coloana ii pupati in pula si pe astia. Cica de ce nu mai cumpara lumea ziare sau de ce nu trebuie sa crezi in vorbele unui tiganus borat cu foamea-n glanda. Mizerabil. Te-ai gandit vreodata sa te apuci de munca?

    1. Bah RIB, tu dupa ce ca esti prost mai esti si limitat si ramas blocat in politica… da-i reset daca poti si reciteste articolul, este despre altceva…

      1. Bah, ustura, nu? Ce e ala reset? Ce sa recitesc? Niste rahaturi de ipocrizii cu scene decupate din Mexicul Europei? Care la sfarsit au niste cuvinte puse pentru prosti, USL-feudalism? Eu incercam sa-ti explic ca aia care dau banu ca asta sa scrie USL – feudalism, ca aia care dau banu ca altu sa scrie PDL – hoti, n-au culoare politica. Sunt lupii ba boule, sunt lupii care de 70 de ani vaneaza in haita tot ce le sta in cale. Oilor, stati cu salbaticiunile in ograda. Acum e momentul sa le dati la cap. Acum, ca se razboiesc intre ei; daca ingroapa iar securea razboiului si restabilesc status-quo-ul o sa fie foarte rau, din ce in ce mai rau pentru voi.

  12. apropo de cea care nu a vrut sa cumpere fetitei toata lista de cumparaturi, la mine vin asemenea fetite la poarte, incercind sa vinda ulei, faina, etc, si eu nici macar nu mai cumpar…de cind am vazut ca tatii vin cu taxiul din orasul apropiat cind eu vin cu autobusul. Rea e lumea,poate compasiunea ar trebui directionata in alta directie, institutionalizata.

  13. Bai Mantzy, ai atata dreptate incat imi vine sa imprim postul asta pe-o bordura si sa-mi bat unii prieteni in gura cu ea.

    1. baby, mai bine bate-te cu pula peste gura!
      Aripile de pui gatite sunt pentru caini ca loteria ruseasca.
      Si uite asa, ai aflat si de ce se uita asa insistent cersetorul la aripile alea.

        1. Tipic romanesc, la orice se gaseste o scuza! 🙂
          Te scot din bezna ignorantei, si pe tine si futangiul cainilor, si ce multumire primesc? Vezi, d-aia nu mai exista compasiune.

  14. Bai Mantzy, mai ca ma bucur ca iti mai dau astia cate un ban saptamanal pe facebook, ca asa scrii si tu articole frumoase aicea. Te pune pe ganduri postul asta.

  15. daca tot voiai sa faci o fapta buna pana la capat, intai mestecai aripioarele alea, apoi i le dadeai cainelui batran.
    compasiunea atinsese o cota maxima in ultimul timp, insa au zis aia de sus ca e cam periculos, asa ca au bagat’o pe aia cu criza, sa revina lucrurile la normal. fapt dovedit de tine, pentru ca te’ai gandit la bani, de aceea nu i’ai cumparat cersetorului nimic. dar nu’ti fa griji, i’a lasat cainele jumate de portie de aripioare, ca sa vezi atasament. bine, in caz ca nu e fictiune ce ai scris, ca sa ne dai platon, aristotel si alti experti in supt pula.

  16. Stai linistit. Daca ma’ntrebai pe mine, nu mai era nevoie sa scrii baitai textu’ in semn de vinovatie. Cersetoru’ ala mananca mai mult decat tine si decat mine la un loc. Ceea ce e mult.
    I’am dat si noi acu’ vreo 3 zile niste shaorme, falafeluri, cartoafe. Toata lumea care cumpara ceva de’acolo ii da. Eventual io as putea sa’mi fac procese de constiinta ca i’am dat junk food si ca ii intretin existenta indestulata dar nesanatoasa.

  17. De ce n-ati spus bai ca va era dor de Ceausescu? Ca nu-l mai impuscau partidul si securitatea. Apropos, partidul si securitatea sunt tot acolo unde le stiti. Si sunt muuuuuuuuult mai infloritoare ca-n 89. Normal, inainte de 89 procuratura si militia erau intr-o tabara iar securitatea in ailalta. partidul arbitra. Acu securitatea prin mijloace specifice i-penetrat pe astia si ii joaca pe gati. Mijloace specifice se foloseste si acum, la scoala din padure unde sunt instruite odraslele batranilor securisti. Partidul a punctat rau, lovitura la ficatii conturilor, cand a inchis afacerea SIE aia cu Buzaianu si energia. Neste zeci de milioane de euro doare cand nu le mai ai. Trebuia, cum adica sa-l bage pe cel mai bun prim ministru la parnaie? Stiti de ce canta Tudor Gheorghe au facut copiii nostri dinti? Ei, cine nu e prost poate intelege printre randuri. Eu tot insist, banii de la furatul din tara, numit tot ca inainte activitati economice sub acoperire, sunt foarte usor de depistat. Fiindca aia care ii cara afara sunt tot aia care chipurile stau de paza sa nu se intample una ca asta. Luxemburg, Elvetia, Milano, insule exotice, Saint Tropez, afaceri care rasar peste noapte inexplicabil in tot felul de colturi ale lumii cu patroni romani inexplicabili normalement, toti sunt amestecati, absolut toti. Este reteta de jaf clasica, postsovietica in care serviciile secrete comuniste si functionarii din partid, avand parghiile reale ale puterii economice au parjolit totul. Iobagimea casca gura si mai inghite o bere proasta sa-i treaca de foame; si voteaza sau nu, crezand ca are optiuni politice.

  18. personal am alte opinii si despre caini si despre cersetori (politic vorbind sunt o ignoranta )dar ai talentul de a face oamenii sa se gandeasca macar la niste aspecte pe care initial nu le luau in calcul. Nu zic sa pleci misionar in africa dar cred ca poti face mai mult cu asta.

  19. Mana intinsa care nu spune o poveste…Caine ti-a spus povestea celor 15 ani de viata in jungla Bucuresti, cersetorul nu avea o poveste interesanta. daca ti-ar fi spus cum medic fiind a fost inselat de nevasta care i-a luat casa si el s-a apucat de bautura locuind in spital si cum de 1 an spitalul s-a inchis si a ajuns homeless, poate ca ar fi meritat ceva

    1. esti foarte proasta, alexandra. sper sa pleci pe marte, ca sa scapi de conditia ta umana si terestra de cuine prost cu deget opozabil.

  20. Sidarta Gautama statea sub un copac! Stand, incerca sa gaseasca eliberarea, sa devina Tathagata si-si aduse aminte de copilaria lui, mai exact de o zi din copilaria lui in care stand ca prostul la sarbatoare campului a vazut un musuroi de furnici distrus de plug! Ghici ce?

  21. compasiune,mila,toleranta plm.

    nu exista asa ceva.

    specia umana e mizerabila si ordinara.

    eu de exemplu,as simti un moment de fericire maxima daca as avea ocazia sa i fracturez mandibula unuia de si zice senior al internetului,un libidinos gras cu par in nas,arhi.

    nu exista coaie compasiune,asa e setat in adn,suntem niste monstrii.
    incepand cu momentul cand spargeam teasta vecinului de pestera sa i futem femeia si sa i furam mistretul.

  22. Bai multi prosti circula prin zona…oricum eu intre 100 de cersetori si un caine as hrani cainele…cersetorii la munca pt ca este daca nu esti boier sau trantor

  23. Aș vrea să te cunosc, că tare frumos scrii. Sau mai bine să nu te cunosc, nu-i așa? Că risc să fiu dezamăgit, mai bine doar te citesc în continuare.

    PS: de unde apar unii pe blogul tău, că urâte sunt unele comentarii?

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Intrebare de siguranta *