Motru, orașul unde noul se împletește cu modernul (I)

Motru, orașul unde noul se împletește cu modernul (I)

La prima vedere, Motru nu e tocmai un rai al turiștilor. Dacă intenționezi să vizitezi acest leagăn al culturii miniere și ai proasta inspirație să te interesezi despre atracțiile orașului de pe site-ul oficial al primăriei locale, s-ar putea să nu mai ajungi în Motru niciodată. Pentru că, pe primariamotru.ro, la rubrica ”Tradiții și obiceiuri locale”, găsim așa (citez): ”frecventarea slujbelor religioase la biserici, întrunirile cu ocazia sărbătorilor religioase, organizarea de nunți, botezuri și înmormântari.” Deci, dacă sunteți mari fani ai sărbătorilor religioase și ai întrunirilor cu ocazia acestora, puteți să veniți la Motru. Avem o mare tradiție în preamărirea lui Dumnezeu și în tot felul de alte superstiții de sorginte mai degrabă rurală.

Din păcate, dacă chiar nu faceți mișto și veniți, nu o să aveți unde să stați. Când am plecat eu de-acolo singurul hotel era cel rămas de pe vremea lui Ceaușescu: o scară de bloc. N-am fost niciodată la hotel la Motru, deci n-aș putea să vă spun ce condiții sunt sau dacă întreaga scară se închiriază în regim hotelier sau sunt păstrate pentru vizitatori doar camerele cu vedere la cotețele de pe deal. Ah, nu v-am spus? Pe lângă satele aparținătoare, Motru e mărginit înspre nord de un deal lin unde motrenii au pus bazele unui cartier de cotețe. Pentru porci.

Cotețele s-au mai rărit acum, deoarece nu mai trebuie să-ți faci rate la bancă pentru două kile de carne, dar, când eram eu mic, ”trebuie să merg la coteț” era una dintre puținele scuze acceptabile pentru refuzul de a veni la fotbal. O alta era ”făcui baie”. Până târziu, la sfârșitul anilor 2000, la Motru era apă caldă doar două ore la doua zile. Sau, dacă vreți, nu era timp de 46 de ore legate. Până și aia rece era cu program: se lua între 12 noaptea și 5 dimineața, apoi iar între 10 dimineața și 13 și, în fine, se mai oprea o dată între 17 și 19. Iar în programul ăla de două ore de apă caldă la două zile și doar 14 de apă încălzibilă pe zi nu prea aveai timp să te îmbăiezi ca lumea o familie întreagă, deci să joci fotbal în praf la câteva ore după baia atât de rară era o adevărată blasfemie.

În Motru nu aveți foarte multe lucruri de văzut, dar trebuie să ne înțelegeți. Orașul a fost fondat prin 1966, n-am prins marile curente culturale (nimic renascentist, vă avertizez!) și în locul capodoperelor postmoderniste s-au făcut spălătorii de mașini. Să încercăm, totuși. Deci, obiectivele turistice din Motru sunt: un club numit ”Academia”, un restaurant cu specific cocălăresc, un parc fără pomi, o statuie a unor eroi, o biserică, încă o biserică, câteva baruri în care te întorci în timp (foto), un nebun care se îmbată și dansează ciudat prin discotecă și o biserică. Dar mai multe despre ele, în episodul viitor (fraza asta dă mai bine dacă v-o citiți în minte cu vocea lui Pittiș).

partea a doua, după prânz

7 thoughts on “Motru, orașul unde noul se împletește cu modernul (I)

  1. Ai plagiat din “Amintiri din copilarie” a lu Creanga. Imaginea pastorala a satului romanesc va fi completata dupa pranz, in partea a doua, cu drumul cu caruta la Bucuresti a lui Mantzog si sentimentul dezradacinarii.

  2. Bine, dar puteai sa joci fotbal in costumul popular in care veneai de la hora. Vorba ceea, poti sa scoti taranul nespalat din Motru, dar Motru din taran niceodata. Ca de obiceiurile de peste an, cum zice la fituica acolo, cu blesteme si strigaturi nu te’ai dezbarat nici acu’.

  3. @Mamu. Stai liniştit, n-a plagiat nimic. Bag mâna-n foc că aşa e. Eu sunt născut la 20 de kilometri de Motru şi, fiind mai în vârstă decât autorul, ştiu oraşul de când era o câmpie pe malul râului. Erau cei mai frumoşi mărăcini din toată zona. Manţog e un simpatic că nu idealizează locul natal. Aş zice că e un adevărat patriot local. Că ne povesteşte nouă aici, nu cancelariilor UE…

Leave a Reply

Your email address will not be published.