Un popă de prin Ardeal (cică mitropolitul Laurențiu Streza, deci bănuiesc că unul important, nu știu cum e la ăștia cu gradele și nici nu mă interesează) a redactat o așa-numită ”pastorală de Paște” (don’t even ask) în care înfierează ”desfrînarea care a devenit nota generală a televiziunilor ș.a.m.d.”, știți voi, discursuri de astea sforăitoare de popi în aparență extrem de virtuoși. Textul a fost repejor preluat de mai mulți labagii de prin presă care zilele astea țin post nu doar de carne, lapte și muie, ci și de Capatos, Măruță și domnu Dan. Dar despre ipocriții din popor am tot discutat și-o s-o mai facem. Să ne oprim de data asta asupra părintelui Streza, acest apologet al lui Hristos cu nas mare și meclă de valutist, care își încheie apoteotic învățămintele: ”Avem oare dreptul să mai cerem de la Dumnezeu o soartă mai bună pentru copiii noştri, dacă noi înşine nu ne străduim să le fim modele de înfrânare şi de virtute?”

Zici matale că presa e desfrînată, părinte. Și ai mare dreptate! Dar cine o spune, părinte? Tocmai dumneata? Chiar ați ajuns voi, îmbuibații cu mașini scumpe parcate în spic în curtea lăcașelor Domnului, șpăgarii supremi ai națiunii care trag foloase de pe urma morții și-a nașterii oamenilor, ocrotitorii celor mai siniștri pederaști ascunși prin sfintele chilii cu cuvioasele fețe îngropate în păr pubian de adolescent, să acuzați presa de desfrînare?!

Știi ce cred eu că-i desfrînarea, pe lîngă cele înșirate în paragraful de mai sus, părinte? Desfrînare cred că e să faci o biserică de neam prost cu 600 de milioane de euro cînd lumea moare de foame la poarta bisericii, de te-ntrebi dacă nu cumva băbuțele stau la cozile alea infernale la moaște ca să le fure și să le arunce în ciorbă, nu să le ceară salvări miraculoase, ca altădată. Desfrînare e s-o faci de 125 de metri înălțime, ca și cînd cu cît ar fi hardughia mai înaltă cu atît ai fi mai aproape de Dumnezeu, de parcă bietul de El e miop și nu bate pînă la douăj de metri deasupra nivelului mării. În cazul ăsta, trage-un paratrăsnet orizontal prin mijlocul ăluia existent deja pe Burj al Arab și fă un altar mic și acolo, părinte, că tare se va bucura Șeful tău direct să vadă cum a răzbit creștinismul și la păgînii ăia cu arhitectură diavolească.

Desfrînare e să ceri bani pentru 4000 de biserici în douăj de ani, părinte, în vreme ce școlile și spitalele dispar în fiecare zi, și să pretinzi buget dublu de la stat pentru Biserică față de ăla pentru cercetare sau cultură. Că doar vă e frică de ce-ar putea face cercetarea și cultura din oameni, nu, părinte? Voi, cu povestea voastră de căcat, epigonii impotenți ai inchizitorilor de altădată, vă temeți că orbii din țara asta ar putea să deschidă ochii, ceea ce ar echivala (nu-i așa, părințele?) cu tăierea drastică a sponsorizărilor pentru voi.

Ba tu ești desfrînat, părinte! Cine v-a făcut pe voi satrapi ai spiritualității? Cine v-a mandatat pe voi, umflaților, să țineți piept ateilor din toată lumea? Nu vedeți că nu reprezentați cum se cuvine interesele credincioșilor în bătălia asta primordială? Voi sînteți proști, ateii sînt deștepți. Voi vă apărați cu o carte de povești, ei se apără cu logica și bunul simț. Uite că eu nu sînt ateu, părinte, și totuși îți sînt adversar. Ești surprins, nu? N-ar trebui. Chiar cred în ceva și e treaba mea în ce, că eu nu mă laud, ca voi, cu convingerile mele intime. Cert e că nu cred în voi. Și, în săptămîna asta sfîntă, vă îndemn, cu toată desfrînarea de care mă simt în stare, să vă duceți la dracu ăla a cărui existență vă menține vouă teoria în picioare și să-i faceți o felație. Atîta timp cît nu înghițiți, nu e păcat!

PS – apropo de atei inteligenți și charismatici (sau agnostic, spuneți-i cum vreți): “For those who believe in God, most of the big questions are answered. But for those of us who can’t readily accept the God formula, the big answers don’t remain stone-written. We adjust to new conditions and discoveries. We are pliable. Love need not be a command nor faith a dictum. I am my own god. We are here to unlearn the teachings of the church, state, and our educational system. We are here to drink beer. We are here to kill war. We are here to laugh at the odds and live our lives so well that Death will tremble to take us.”