Puțin descurajați de faptul că, atunci cînd mergeau romanii la derby-uri pe viață și pe moarte pe un stadion mai mișto decît Național Arena dacii liberi nu știau cum se fac copiii, iar cînd scria Seneca tragedii străstrămoșii românilor de azi nu descoperiseră încă soarele, am adoptat, împreună cu colegul Marean, cu care am vizitat Roma, unica atitudine care să ne împiedice să picăm în admirație mută și să ne pierdem orice urmă de demnitate națională: zeflemeaua.

Așadar, încă de la vederea primei ruine bine păstrate, la scurt timp după intrarea în oraș, io am comentat cu glas de coneseor: ”Asta e foarte veche, trebuie să aibă cel puțin… 20-30 de ani.” Marian m-a completat cu o opinie rostită pe un ton la fel de sfătos: ”Trebuie că e de pe vremea lui Gheorghiu Dej.” Imediat după am trecut pe lîngă un turn de apă cum avem și noi în Tîrgu Jiu (mă rog, noi în Gorj, poftim) și cum au, cred, toate orașele. Nu ne-am pierdut nici atunci cu firea: ”Asta e Columna lui Traian?”. Și atunci s-a născut ideea: să pozăm adevăratele obiective turistice ale Romei. Cum am ratat uriașul magazin de sticlă Emporio Armani situat strategic, în speranța că românii nu vor mai fi interesați și de oraș, fix lîngă aeroport, vă prezint restul de fotografii care, practic, fac cît cîteva mii de cuvinte și surprind cum nu se poate mai nimerit spiritul acestui adevărat muzeu în aer liber care este Roma. Pozele, extrem de artistice, sînt realizate cu un Nokia E71 fake, de la băieți.

Drum îngustat (indicator din sec. XIV):

Semafor corelat:

Farmacia centrală:

Macara cu care s-a construit și Colosseumul:

Columna lui Traian:

Celebrul magazin Angelo, fix în spatele unei fîntîni banale la care se pozau mulți turiști:

Revin mai pe seară cu H&M și un hidrant.