Atentie, intelectuali! Loc de dat cu capul. Si cu comment-ul.

Atentie, intelectuali! Loc de dat cu capul. Si cu comment-ul.

Hai, ajutati-ma sa pierd un pariu. Da, am facut un pariu. Nu pe o bere / o naveta, ca de obicei, ci pe “ceva bun de mancare”. Miza, asa cum v-am scris-o, a fost aleasa de contra-parioarea mea. 

Si acum, ce era mai important: CARE CARTE E MAI MISTO…

a) Dragostea in vremea holerei  

b) Un veac de singuratate

Exprimati-va in comment-uri optiunea, eventual argumentata, si promit sa va dau un set delicios de poze cu mancarea cea buna.

94 thoughts on “Atentie, intelectuali! Loc de dat cu capul. Si cu comment-ul.

  1. “Un veac de singuratate”, clar. Pentru mine e cea mai buna carte scrisa vreodata – singura la care am avut vreodata sentimentul clar ca am descoperit o capodopera.
    Ai pus gresit intrebarea. Nu e “misto”, e CARTEA.

  2. Deci, stiu sigur ca ai desemnat “Un veac de singuratate” cea mai buna carte a tuturor timpurilor pentru ca scrie pe spate ca este cartea care ar trebui sa fie in biblioteca fiecarui om de pe acest pamant. Dar eu am ajuns la pagina 80 si m-am plictisit de moarte. De aia am zis ca pe Marquez nu mai incerc sa-l citesc, fiindca o prietena imi facea rezumatele la toate cartile lui. Si apoi mi-am dat seama de ce nu pot s-o citesc: Marquez e sud-american si ca orice sud-american are inclinatie spre povestile lungi si alambicate. N-o sa pronunt cuvantul “telenovela” ca sa nu jignesc pe nimeni. Deci, pentru mine niciuna nu e scrisa la fel de bine ca multe alte carti ce exista pe rafturile de la Carturesti.

  3. @diamond: Daca tu spui ca Marquez are povesti alambicate, ce sa mai zic de Faulkner si de Joyce, futu-i in talent sa-i fut? Si astia nu-s sud-americani, btw…

  4. Pe Faulkner nu l-am incercat inca, dar ramane in planuri. 🙂 Vrei sa vezi cartile care asteapta pe noptiera cuminti? Pentru ca momentan, citesc (teoretic) 3 carti deodata.

  5. ‘Dragoste in vremea holerei’, cu siguranta; sigur ca si ‘Un veac de singuratate’ este o capodopera, insa… am ‘tras’ de mine ca sa o termin. Ceea ce nu mi s-a intamplat in cazul celei dintai 🙂

    Off topic: Una din cele mai alambicate carti, cu actiune destul de greu de urmarit (desi altminteri bine structurata) a fost, pentru mine, ‘Toti oamenii Presedintelui’.

  6. Bei, incredibil de ieftin pariul. Adica de nesemnificativ. Pen’ca romanele sint in registre/teme diferite. E clar ca pe ala de dragoste il vor vota toate gagicele, aka majoritatea cetitorilor blogului. Apropo, sper ca tu ai mizat pe “Un veac…”! 😀 Plus ca esantionul statistic va fi irelevant, citi dreaq din cei care intra pe-aci le vor fi citit pe-amindoua?! 8-9-10, cred. Deci miza nu poate fi decit “cine sta deasupra prima oara”. :p

  7. @daddy cool:mai curand vorbim de procente-si alea umflate prin consultul rapid al wikipediei sau al vreunui referat/comentariu de pe net..ca ecranizarile-s lungi,si nu-s cu Van Damme
    @Mantzy-cine a jucat mai bine sambata-Tampa Bay sau Cowboys?(daca intrebai asta…primeai la fel de multe raspunsuri 🙂 argumentate)

  8. Subscriu la ce a scris diamond, nu am rezistat sa-l citesc pe Marquez.. auzi…pesti pe pereti…Si Henry James e lung si alambicat, dar ce savoare…
    Scuze de off-topic, si pt. ca nu pot sa te ajut cu pariul…

  9. radu: pai ce sa zic radu, foarte subtil (da’ usa n-ai vrea s-o vezi?)

    mantzy: iti dau ocazia sa ma cataloghezi drept anormala:
    Fratia Inelului (pagina 146)
    Shirley (pagina 320)
    si
    American Journal of Psychotherapy (pagina 67)

  10. @Moceanu: nu, ma, de fapt, daca CITESTI esti fata. Baietii nu citesc. Baietii sunt culti prin nastere. QED.

    @Daddy Cool: intr-adevar, cei mai inteligenti comentatori de pe blogul meu (Radu & Moceanu), nu par sa le fi citit. Plm.

    @Wwraith: nu-mi desconsidera cititorii, te rog. Mai e unii prosti care citeste carti, n-a-nteles cum merge treaba.

    @Veritas: FETELOR, VA REPET! VA JUR ca Marquez nu e alambicat. O fi alambicat fata de Coelho, fata de Creanga sau fata de Dan Chisu. In rest, este extrem de fluent in povestire. Daca spuneati de “Toamna patriarhului” ca-i alambicata, va mai intelegeam. Ca in aia gasesti fraze de doua pagini. Dar si alea-s usor de citit.

    In fine, daca-l considerati pe Marquez alambicat, atunci n-ati citit destul. Daca nu ati citit cartile alea doua… plm, atunci n-ati citit deloc.

  11. @Diamond:

    1. am vazut filmul.
    2. n-am auzit de cartea asta, e cumva “scrisa” de-o femeie?
    3. asta-i din bibliografie, nu se pune…

  12. @diamond: Fata, laaasa-ne! Vezi ca s-a mai ratacit o “sensibila” din Galati pe-aci, si-a iesit sifonata raau… 😀 Fugi cit mai e timp! 😉

  13. A, si ca sa punctez si io: “Un veac de singuratate”, evident. Orice scriitor are O(una) capodopera, una singura! Desi e cam naspa alaturarea, e ca si cind la Marin Preda ai compara “MOROMETII” – VOL.I (majusculele sint voite) cu ” Cel mai iubit dintre paminteni”, de ex. …

  14. “Alchimistul” a fost singura care mi-a plăcut…în rest dintre aceste două carţi….niciuna…în aceste doua carţi Marquez e “telenuvelist”….

  15. Am citit Un veac de singuratate mai demult si tot ce am retinut din ea, este ca se fugarea un porc, nu mai tin minte de ce si cine il fugarea 🙂
    Recunosc, Dragoste in vremea holerei nu am citit-o inca
    Am incercat sa ma uit la film si am rezistat 10 minute …spune multe despre film
    Sfat, daca va placut o carte in nici un caz sa nu va uitati la filmul facut dupa ea

  16. @a: Asa, si deci ai reusit sa citesti “Un veac…”, din care ai retinut ca se fugarea un porc. Se fugarea pe el insusi?! Ma rog… intrebarea era: in cartea aia ai gasit “va placut” cu “va” scris impreunat?!

  17. Imi place intrebarea si nu ma pot abtine sa nu dau cu comentariul, desi nu pot nici sa scriu chestii comice in stilul “baietilor de gasca” si nici nu ma pot mandri cu cele trei carti de pe noptiera. Un motiv ar fi ca nu am noptiera. Dar il invit pe Radu sa-mi vada futonul 😉
    Revenind la lucruri serioase, ca femeie trebuie sa recunosc ca as pune “Dragostea in vremea holerei” pe primul loc. In calitate de critic, insa, dau cezarului ce-i al cezarului: “Un veac de singuratate” e cartea pe care o urasti pentru perfectiunea ei, cartea care iti ofera cateva picaturi de extaz si cativa litri de frustrare decantati din revelatia propriilor limite.

  18. sa il asemeni pe garcia marquez unui scenarist de telenovele nu inseamna nimic altceva decat ca te-ai uitat indestulator la ultima categorie si doar la asta. si ca te plictisesti la tine in cap, infiorator. ce ziceti de nabokov, ada sau ardoarea? ati renunta probabil, dupa primele 10 pagini. cat despre pariu, de ce nu si cronica unei morti anuntate? e greu de spus care dintre cele doua sunt mai bune si nu cred ca avem niciunul din noi cadere de exegeti sa lovim cu parerea. mie personal, amandoua mi-au produs orgasme intelectuale, multiple, si cred ca un veac de singuratate mi-a fost mai aproape de suflet, cumva. as vota pentru Ursula Buendia.

  19. a, si sunt femeie si nu am votat pentru dragostea in vremea holerei. fuck, mantzy, daca citesti cre ca esti gay. daca toti barbatii se naste culti, tu ce dreaq cautzi cu faulkner in masa vocabularului?? clar esti gay, efeminat, vai steaua ta. si cititorii tai nu e, ca ei nu citeste.

  20. Dintre cele doua, clar “Dragostea in vremea holerei” e mai buna. Asta e raspunsul la intrebarea din postul tau.

    Din postul adversarei tale conjuncturale, inteleg ca miza disputei e mai serioasa, respectiv titlul de “cea mai buna carte din toate timpurile”. Aici, nu imi mai mentin optiunea – chiar rezumand discutia la Marquez, mi-au placut mai mult “Toamna patriarhului” si “Cronica unei morti anuntate”.

  21. eu votez cu un veac de singuratate pentru ca p-ailalta n-am citit-o. un veac..am citit cind eram in liceu cind sincer, daca nu stiai cine e marquez si macondo nu futeai aproape nimic. sau, ma insel, mai prindeai fete care erau in limba dupa eliade. asa ca, din liceu m-am ales si eu cu niste lecturi formatoare din marquez (ce mai baleam cind povesteam de realismul magic, ha, ha) si eliade. cam subtire, da asta e. mai bine ca mantzy care a ajuns la faza marquez la aproape batrinete. deci, vot final, un veac..

  22. ““Alchimistul” a fost singura care mi-a plăcut…în rest dintre aceste două carţi….niciuna…în aceste doua carţi Marquez e “telenuvelist”…. ” behehe, extraordinar, cum poti confunda Coelho cu Marquez, nu ca Marquez nu s-ar fi festelit in ultima vreme, dar totusi…
    Pe de alta parte, on-topic: Toamna Patriarhului.

  23. Coehlo? Bwahahahahahah! Cel mai prost scriitor cu cel mai mare succes din istoria umanitatii!

    Si nu, sa alegi aproximativ aceleasi nume pe n-spe mii de generatii de familie NU e alambicat. Trebuie doar sa faci un arbore genealogic langa carte. Imi pare rau, am incercat sa fiu obiectiva, dar gusturile nu se discuta. Marquez e slab din punctul meu de vedere fata de bogatia de cuvinte si situatii gasita la Nabokov, Fowles si Rushdie.

  24. EU le-am citit pe amandoua si tin cu veacul.
    Apropo, ati incercat sa va uitati la filmul “dragoste in vremea holerei”? O comedie fantastica.

  25. Diamond, iar dedeshi cu bata-n balta. Cica “gusturile nu se discuta, dar Marquez e slab, din punctul meu de vedere”. Pai, sa-l faci pe om slab e o judecata de valoare, nu una de gust. Daca ziceai “Marquez nu-mi place” parca era altceva.

    Observi, sper, ca am fost finut. Asta ca sa nu te iau direct cu “cine plm esti tu sa-ti spui punctul de vedere in ceea ce priveste valoarea lui Marquez?”, cum ar fi fost normal.

  26. Un veac de singuratate- ca raspuns la intrebarea lui Mantzy… Cronica unei morti anuntate – cartea care mi-a placut cel mai mult dintre cele scrise de Marquez…

  27. “Dragostea in vremea singuratatii”

    Asta pentru ca amandoua cartile au fost un fel de onanie-siropos-fantezista.

    Bine, fie, un veac de singuratate a fost ok. Asta pentru ca prin solemnitatea magic-scarboasa a detaliilor cu care e primenit fiecare personaj te amorseaza spre ceva care se materializeaza insa in “noile” generatii.

    No, dam 1 punct pentru senzatia kafkiana, dar si 2 bile negre pentru sfasietoarea previzibilitate. O carte de consum pentru intelectuali de duzina :))…evident, scrisa de un nobelit.

  28. Acu’ interesant de vazut si aflat ar fi cum va numara mantzy voturile valabile. Pentru ca din ce am vazut io aici ne place ce stim si ne amintim. Vezi cu votu’. Zici ca sunt prezidentialele din 2000 in mediul rural. Toata lumea cu iliescu ca pe celalalt nu-l cunoastem.

  29. Maria am zis ca nu comentez la asta ca-i penibil. Da’ cat rid acum…cit rid.
    Si faza aia cu n-am citit cartea da mi-o facut o prietena rezumatu’…frate cum ar fi sa-ti fac eu tie rezumat la carti si tema intalnirilor noastre de vinerea sa nu mai fie fumatul ci cititul rezumatelor..
    uai…people…get a life

  30. intr-o disputa marquez – marquez castiga detasat coelho si pe locu 2 iese cartarescu! febletea pizdelor naive… aoleo, si te mai miri ca aia `teligenti nu citesc torturi diplomat? macar radu a vazut notebook…

  31. @basmatirice: ce inseamna pentru tine carti bune? Toata literatura e de consum, insa judecatile de valoare trebuie argumentate, si onanist-scarbos nu mi se pare un argument. Ce argumente ai in a spune ca Marquez e un scriitor de consum si slab? Asa poti desfiinta orice..

    @diamond: ce legatura are stilul de a scrie al lui Nabokov cu Marquez? Compari mere cu pere. Si eu sunt de acord ca Marquez e, poate, pentru o anumita varsta (eu l-am citit la 20), dar nu poti subaprecia simplist valoarea lui. Si-apoi, cand spui de Rushdie, de ce sa nu il comparam si pe el cu Faulkner sau Dostoievski? Mi se pare ca faceti un ghiveci cu abur intelectualicesc, si cam atat. O discutie cam ieftina.

  32. Da, de o mie de ori mai brutal decat mine.
    Cred ca esti unul dintre oamenii aia cu care, chiar daca schimb o replica, ma enervez la culme! 🙂 You can feel special now, daca stii bancul.

  33. Rin Tin Tin (acuma vad ca oamenii vorbesc cu mine aici): Eu calculez valoarea comparand cartile care le-am citit intre ele. Chiar daca sunt stiluri diferite, pot sa le dau aceeasi nota, corect? Corect. Ei bine, Marquez are o nota foarte mica, pe langa cei enumerati mai sus, care sunt exemple de urmat. Fiecare diferit si deosebit in felul lui. Am zis ca gusturile nu se discuta, si am sfarsit cu “din punctul meu de vedere”, mantzy. Asta ca m-am enervat prea tare la prima oara ca sa mai amintesc. 🙂 Acuma gata! Ca m-am plictisit de subiectul asta. Discutati cat vreti pe tema “flori, fete si carti”. Eu mi-am spus parerea.

  34. Bai, deci ma enervezi! Dintre toate cartile posibile si imposibile tocmai pe Un veac de singuratate ti-ai gasit sa faci pariu! Singura carte care m-a terorizat prin faptul ca nu pot s-o termin! Mi-ai rapit sansa de a o face pe intelectuala. Si in plus mi-ai amintit de trauma…cicatricea…golul lasat de chinul reluarii unei lecturi niciodata finalizate. I shall hate u forever and ever.

  35. @rin tin tin

    Iote Epopeea lui Ghilgamesh, Maestrul si Margareta, Cele trei stigmate ale lui Palmer Eldritch, pff..cred ca mai bine iti raspund ca, in general, orice carte care isi atinge scopul catre mine si dinspre autor.

    Mi-a placut, de exemplu, Orasul si cainii, de Llosa. A fost cea mai buna carte citita in timpul orelor de fizica, poate cu exceptia lui Narcis und Goldmund, care si ea e cam gay, dar :)) macar face treaba aia cu scopul catre si dinspre.

    desigur ca toata literatura e de consum, dar problema pe care o lansez e una de “vreau sa consum asa ceva ?” sau nu. pentru ca sincer nu ma satisface marquez, in principal pentru ca nu imi aduce nimic din ce nu aveam oricum inainte. Si asta pentru ca magico-realismul asta al lui e pentru persoane cu probleme de imaginatie. ca si tolkien pentru alt esantion al populatiei. it’s not a trip, it’s a bus ride.

  36. behehe, extraordinar, cum poti confunda Coelho cu Marquez, nu ca Marquez nu s-ar fi festelit in ultima vreme, dar totusi…

    Bine ca i-am confundat ca daca cartile acestea erau semnate de coehlio ma chinuiam sa le citesc pana la capat…
    Pe la vreo 13-14 ani e bine sa citesti “dragoste i ntimp de holeara” pe atunci mai crezi in fantasmele iubirii…cat despre “Un veac de singuratate” te pierzi pintre personaje al caror linie de sange se intersecteaza ca o panza de paianjen….
    Daca ar fii sa ne luam dupa stil…autorul poate chiar traia in lumile pe care lea trait…

  37. hehehe, nu personajele si cum si-o intreia ei( calea) e problema..

    cat despre problemele mele de imaginatie :), acelea sunt dileme de imaginatie, nu probleme. nu, nu dau exemple.

  38. mantzy, voi citi cele doua carti alese de tine si dupa…nu stiu cit dureaza sa le citesc, iti spun care mi-a placut mai mult
    PS: dar nu iti pot spune care este “mai misto”

  39. io v-am banuit de la inceput ca pretextul intelectual e ca sa iti gateasca ceva fatuca, tu mergi la ea acasa, sa degusti, gata, fa scoru, ai castigat sau ai pierdut, scopu oricum cre’ ca e atins si sa trecem mai departe. 😀
    noi asteptam pozele. cu mancarea, cu ce altceva?!?!

  40. Un veac de singuratate. Pentru ca nu e o singura poveste, is vreo 40. Pentru ca pe toti din familie ii cheama la fel. Pentru ca toti is nebuni si geniali in acelasi timp. Pentru atmosfera. Pentru magie, sex, curve, razboi si violenta.
    Dragostea in vremea holerei – pe mine nu m-a convins ca ala a iubit-o pe aia 50 de ani, sau ca happy-end-ul cu care se incheie reprezinta chiar un happy-end.

  41. “Daca spuneati de “Toamna patriarhului” ca-i alambicata, va mai intelegeam. Ca in aia gasesti fraze de doua pagini. Dar si alea-s usor de citit.”

    Eu cred ca te referai la “Ulise” made Joyce.

    Despre “Un veac de singuratate” as spune ca una-i sa-l citesti la pubertate si alta la maturitate. Iti da o alta perceptie.

    Pe de alta parte trebuie sa savurezi sud-americanii(si nu numai, pentru comparatie) ca sa poti face un top al preferintelor.Nu stiu daca sunt carti bune sau carti proaste, ce pot sa spun este ca am cam citit cate ceva la viata mea si ca am considerat mereu o carte buna cea care mi s-a lipit de suflet, care m-a facut sa-mi pun intrebari existentiale, cea care m-a facut sa ma redescopar, sa ma emotionez in fata lucrurilor simple.O carte buna este aceea dupa care intinzi mana, o deschizi la intamplare si te simti acasa, oricand si oriunde. O astfel de carte, e de ani buni, pentru mine, (de cand am descoperit-o n-am mai avut acelasi sentiment de “acasa” cu nici o alta carte) “Rugati-va sa nu va creasca aripi” – un summum de eseuri de Octavian Paler.Am citit si alte scrieri de acelasi autor dar cum se repetau aceleasi teme si obsesii, am renuntat.Iar mai tarziu cand l-am vazut pe sticla, expus, toata aura din jurul lui s-a destramat. Nici de carte nu m-am atins un timp.Acum ii mangai din nou cotorul scorojit
    si mereu imi spun ca intr-o zi o voi da la legat.Nu stiu care din cele doua Marquez e mai buna dar pot sa va spun cel mai minunat poem scris vreodata de o fiinta omeneasca- Rainer Maria Rilke :” In iatacul din turn e-ntuneric/Pipaie inaintea lor la fel ca orbii/care afla pe celalalt ca o poarta/Aproape ca niste copii care se-nspaimanta de noapte/se-ndeasa unii-ntr-altii/Si totusi nu se tem/Nimic nu mai e intre ei/care sa le stea-mpotriva/Nici ieri si nici maine/caci vremea s-a prabusit/Si ei infloresc acuma din ruinele ei/El nu intreaba “Cine ti-e sotul?/Ea nu intreaba “Care ti-e numele?”/S-au gasit doara/sa-si fie unul altuia,neam nou/Au sa-si deie pana-n ziua,unul altuia/o suta de nume noi/si-au sa si le ia-napoi/inceeeet/ cum ai scoate un cercel din ureche…..”

    ps.Astept sa ma contraziceti cu argumente concrete.

  42. daca ar fi spus cineva si de memoriile lui marquez…fantastice,intelegi ca universul din cartile lui e de fapt povestea sa de viata nuantata,atmosfera din caraibe si incredibila istorie a Am de S timp de un secol.
    “un veac…” fara numar

  43. un veac de singuratate e o carte super. personajele nu sunt prea bine conturate, numele se amesteca si are un farmec aparte. e un gen unic.am inceput sa citesc si nu am lasat cartea din mana pana nu am terminat-o. e asa de plina de obsesii. ma regasesc in cateva personaje. am citit-o pe cealalta asteptandu-ma sa se ridice la acelasi nivel. e unidimensionala. prea intima. neverosimila. dar e oricum mai buna decat alte carti

  44. Zgomotul si furia, daca tot veni vorba de Faulkner.

    Si apropo, imi dati si mie reteta pentru “ceva bun de mancare”? 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published.