Patriotism = sentiment de dragoste și devotament fată de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei (DEX 1998)
Luați de citiți mai sus definiția patriotismului. Deci patriotism este atunci când îmi iubesc patria, da? Poporul în general, nu un reprezentant al lui în particular. Patriotism nu este, deci, să-i iau apărarea lui Bute după ce mănâncă bătaie sau să mă ascund cu el în baia aeroportului la venirea în țară, unde să-l țin în brațe, să-i șterg mucii amestecați cu sânge și să-l bat (mă rog, neinspirat ales termenul, doar eu nu-l mai bătusem, săracul) pe umăr cu compasiune. Știți cine n-a fost patriot în toată povestea asta? Bute, el n-a fost. Ești patriot, prietene (că mă faceți de vorbesc și ca Mircea Badea acu’)?! Atunci bate-te pentru țara ta, că ai în medie două ocazii pe an s-o faci. Nu e ca și când ți-aș cere să dormi vara, seară de seară, înfășurat într-un drapel tricolor din lână. Apropo, știți cine a fost patriot la meciul ăla? Carl Froch. Bravo, Froch! Ai cântat imnul ăla al tău cu regina și pe urmă i-ai spart fața moldoveanului. Lucru remarcat, de altfel, și de patrioții comentatori de la Money Channel, care, scârbiți de stilul tău, ne-au explicat cu aroganță că tu ”doar aia știi – să te bați”. De parcă ar fi trebuit să știi și apărarea siciliană și teoria generalizată a relativității ca să dai într-un alt om până nu se mai ridică de jos. Serios, Carl, noi, patrioții adevărați din toate colțurile României și ale lumii, te iubim! Pentru că, da, abia noi suntem patrioți. Vă explic mai jos de ce.
